Rănile nevindecate sunt cele care ne împiedică să ne depășim limitele a ceea ce credem că suntem. Suferința mocnită și devenită inaccesibilă deoarece este deja stocată în subconștient, acționează că un gard invizibil care ne ține captivi în interior.
Odată ce sunt înțelese și prelucrate, traumele care ne-au conturat subconștientul și personalitatea, ne vor purta în adâncul ființei noastre și ne vor ajuta să ne autocunoaștem, să ne acceptăm, să ne descoperim adevărata valoare și să evoluăm armonios în raport cu potențialul și experiența noastră de viață.
Dacă ne dorim să fim liberi și să ne folosim de propria noastră poveste că de o rampa de lansare pe calea spre desăvârșire, dacă ne dorim să nu rămânem prizonierul poveștii noastre, va trebui să identificăm și să integrăm toate aspectele vieții – bune și rele.
Nu mai este un secret pentru nimeni faptul că un gând este o formă de energie care produce rezultate concrete. Sau aproape pentru nimeni. Cu siguranță, nu pentru cei interesați de îmbunătățirea calității vieții. Fizica cuantică scoate acum la suprafață tot mai multe conexiuni dintre activitatea subconștientului și percepția realității, legături despre care vorbesc, într-o formă sau alta, toți marii învățători, savanți, cercetători și liderii spirituali ai tuturor timpurilor.
Oamenii de știință au început să acorde o atenție din ce în ce mai sporită modului în care gândurile precum și experiențele stocate în subconștient ne conturează percepția față de viața de zi cu zi și ne afectează calitatea vieții.
În general, mintea noastră este dezorganizată, de multe ori chiar haotică. Extrem de multe gânduri rulează cu repeziciune, puține dintre acestea rămânând în mintea conștientă pentru mai mult timp, din cauza capacității noastre reduse de concentrare. Drept urmare, gândurile inconștiente care se stochează în subconștient, ne conduc în mare măsură viața.
Complementar, suntem expuşi sistematic, ununi bombardament de mesaje negative prin presă, massmedia și în mediul online. Aceste mesaje cu puternică valoare emoţională lucrează fără să ne dăm seama asupra subconştientului nostru.
Din cauza multiplelor experiențe negative, traumele generate de acestea și înmagazinate în subconștient, ne alterează imaginea de sine, ne destabilizează încrederea în forțele proprii și ne afectează relațiile și interacțiunile cu ceilalți. Nu înseamnă că este ceva în neregulă cu noi. Înseamnă doar că este momentul să facem cunoștință cu umbra noastră, să o integrăm și, în loc să o lăsăm să ne guverneze viața, să o avem sub control, guvernând-o noi pe ea.
”The Shadow Effect” – ”Efectul umbrei” este un documentar care tratează acest aspect. Înțelegerea, asimilarea și aplicarea constantă a principiilor cuprinse în el transformă inevitabil calitatea vieții noastre. Îi dă culoare, strălucire și fericire.
Venim în întâmpinarea dorinței voastre de a intra în acest proces cu un extras (cu unele secțiuni prelucrate) din cartea Integral Life Practice, scrisă în 2008, de filosoful și psihologul american Ken Wilber. Procesul de integrare a umbrei este o metodă terapeutică ce folosește meditația și / sau jurnalizarea pentru a elimina patologiile reale sau percepute. Aceasta este forma de bază și cea mai valoroasă a acestei terapii pe care am găsit-o până în prezent. Să ne bucurăm de ea împreună!
Procesul de integrare a umbrei 3-2-1
Înainte de toate, alegem cu ce dorim să lucrăm. În general, este mai ușor să începem cu o persoană cu care avem dificultăți: iubit(ă), prieten(ă), șef(ă), membru de familie. Această persoană ne poate uşor irita, deranja, înfuria sau supăra sau această persoană ne face sa ne simțim atraşi, obsedaţi, infatuaţi-plin de noi, posesivi. În orice caz, alegem pe cineva cu care avem o încărcătură emoțională puternică, pozitivă sau negativă.
Alternativ, alegem o imagine dintr-un vis sau o senzație a corpului care ne distrage atenția sau ne determină să rămânem fixați pe ea. Acest lucru poate fi de asemenea pozitiv sau negativ.
Putem recunoaște umbra în două moduri. Materia primă a umbrei generează următoarele reacții, senzații sau stări:
– Ne face hipersensibili, reactivi, iritaţi, supăraţi, răniţi, furioşi. Poate continua să apară ca un ton emoțional negativ sau o stare de dispoziție proastă care ne acaparează viața.
– Ne face pozitiv hipersensibil, orgolioși, posesivi, obsedaţi chiar, admirativi sau devine o idealizare continuă care ne structurează motivațiile sau starea de spirit.
Cum procedăm:
3: Confruntăm Umbra
Ne imaginăm persoana aleasă sau observăm tulburarea foarte îndeaproape. Apoi, folosind un jurnal pentru a scrie sau un scaun gol pentru a vorbi, descriem persoana, situația, imaginea sau senzația în detalii vii, folosind pronumele la treia persoană, cum ar fi „el” sau „ea”, ” „ei” sau „ele”. Aceasta este ocazia noastră de a explora pe deplin experiența perturbatoare, în special ceea ce ne deranjează în această privinţă.
Folosiți această ocazie pentru a „scoate tot afară”. Persoana pe care o descriem nu va ști niciodată. Nu încercăm să folosim limbaj iscusit sau să spunem ce este bine, ci spunem tot ceea ce avem de spus în mod direct, franc. Nu „îndulcim” sau minimalizăm nimic – o descriem cât mai complet și cât mai detaliat posibil.
2: Vorbim cu Umbra
Începem un dialog imaginar cu acest obiect sau persoană. Vorbim la persoana a doua cu „tu” „al tău”, „voi” și „ai voștri”.
Iată ocazia noastră de a intra într-o relație cu perturbarea, deci discutăm direct cu această persoană sau cu imaginea ei, ca și cum el sau ea ar fi de fapt acolo în cameră împreună cu noi. Îi / Le spunem ce ne deranjează la ei. Le punem întrebări precum: „De ce mi-ați făcut asta?” „Ce vrei de la mine?” „Ce încerci să-mi arăți?” „Ce trebuie să mă înveți?”
Apoi, îi / le permitem să răspundă. Imaginați-vă care ar fi răspunsul lor la aceste întrebări și, fie vorbiți cu răspunsurile imaginare cu voce tare, fie le scrieți într-un jurnal. Veți fi surprinși de ceea ce iese.
1: Devenim-Suntem Umbra
În această etapă, scrierea sau vorbirea se face la persoană întâi, folosind pronume ca „eu”, „mine” și „a mea”. Devenim această persoană, imagine sau senzație. Vedem lumea din perspectiva umbrei.
Ne permitem să descoperim, nu numai asemănările, ci și cum suntem sau am fost în diverse ipostaze similare ale vieţii. Considerăm aspectele care ne deranjează sau ne fascinează, trăsăturile pe care le-am descris şi evocat la pasul 2.
Facem o declarație de afirmare: „Eu sunt __________ „,” Sunt supărat „,” Sunt gelos „,” Sunt radiant”. Acest lucru ne poate părea greșit sau ciudat și aşa şi trebuie. Trăsăturile respective sunt trăsăturile pe care le-am negat în noi înșine, sunt trăsăturile pe care psihicul a muncit suficient de mult încât să le păstrăm în umbră, ascunse de conştienţă.
Pentru a finaliza procesul, înțelegem cu ușurință calitățile renegate în noi înșine. Nu privim lumea din această perspectivă, ci simțim aceste sentimente excluse înainte, până când rezonează ca fiind personale. Experimentăm partea din noi care este chiar această trăsătură. Evităm să rămânem în cap-minte și să facem procesul abstract sau conceptual: trăim, suntem. Devenim conștienți de umbra neasumată anterior, reintegrând în corpul nostru, memoria noastră, emoțiile, energiile noastre subtile. Acest lucru eliberează atenția şi energia care a fost folosită pentru a păstra această umbră departe de conştientul nostru sau în negare.
Procesul de integrarea a Umbrei 3-2-1 la minut
Putem face procesul 3-2-1 oricând avem nevoie. Două momente deosebit de potrivite sunt atunci când ne trezim dimineața și chiar înainte de a merge la culcare, noaptea. După ce exersăm suficient, învăţăm şi practicăm pe îndelete şi consistent metoda 3-2-1, putem ajunge să dureze doar un minut pentru a face acest proces, pentru orice ne deranjează.
Dimineaţa: primul lucru dimineaţa (înainte de a coborâ din pat) revedem ultimul vis şi identificăm orice persoană sau obiect cu încărcătură emoţională. Reţinem în atenţie acea persoană sau obiect, apoi vorbim cu acea persoană sau obiect (sau rezonăm cu ea, simțind ca şi cum ar fi de față). În cele din urmă, devenim acea persoană sau obiect, luându-i perspectiva. Pentru acest exercițiu, nu este nevoie să scrieți nimic – puteți trece întregul proces în minte.
Seara: Ultimul lucru înainte de a merge la culcare, alegem o persoană care ne deranjează sau ne-a atras atenţia în timpul zilei. În mintea noastră, ne îndreptăm spre el / ea și apoi devenim el sau ea (așa cum este descris mai sus). Puteți face procesul 3-2-1 în liniște de unul singur, ori de câte ori aveți nevoie, zi sau noapte.
Vom ști că procesul a funcționat deoarece vom începe să ne simțim mai ușori, mai liniștiţi, mai deschişi sau mai relaxaţi. Să ne permitem să fim buni cu sinele nostru nou reintegrat în perioada următoare. Putem experimenta o bucurie nouă în măsura în care participăm la viață. Întotdeauna să fim prezenţi, să lucrăm și să continuăm a integra părţi din noi pe care le ignorăm, le negăm, le excludem. Pă măsură ce vom face asta, vom începe să eliberăm energii creatoare consumate de umbră şi vom avea accesul la noi nivele de conştiinţă.
Ființa umană are potențiale multiple pe care și le poate dezvolta și folosi în armonie cu misiunea sa personală, ajungând astfel la experimentarea unei existențe împlinitoare.
Fiind afectați de consecințele psihice, energetice și spirituale nefaste ale traumelor nesoluționate care sunt acumulate de umbră, oamenii ajung să se irosească, nefolosindu-și adevăratul potențial.
Pentru identificarea adevăratului potențial și autocunoaștere, Univers Fractal vine în întâmpinarea celor care doresc să pășească pe calea lor autentică spre desăvârșire, prin serviciul de evaluare și analiză fractală a potențialelor inteligențelor multiple. Acest serviciu facilitează în mod științific, obiectiv și rapid, evaluarea individuală a trăsăturilor de personalitate și a peste 100 de indicatori cu semnificație psihologică și intelectuală.
